Studiu: Industria Infrastructurii Rutiere în municipiul Chişinău

În luna iunie a acestui an am prezentat cel de-al doilea studiu de politici publice efectuat în cadrul IDIS Viitorul. Studiul viza analiza potenţialului firmelor de reparaţia şi întreţinerea străzilor din municipiul Chişinău şi finanţarea lor din bugetul municipal. Prezentarea lui a coincis cu perioada de vîrf a lucrărilor de reparaţie, astfel că toţi factorii de decizie au fost cît se poate de receptivi la rezultatele obţinute. În studiu s-a demonstrat că potenţialul tuturor firmelor de infrastructură rutieră din Chişinău de a efectua lucrări este de 850 milioane lei anual, în timp ce banii alocaţi din buget sunt de circa 45 milioane anual. De asemenea, multe firme activează în afara municipiului, iar executînd şi proiecte cîştigate de companiile străine.

Problema finanţării companiilor din Chişinău ce repară sau construiesc străzi este foarte mare deoarece la moment ele lucrează sub capacitatea lor şi practic fără venit, în special cele publice. De aceea nu se procură utilaj nou în cantităţi mari deoarece nu are sens, în condiţiile în care volumul de lucru este mic. În cazul în care ar fi suficientă finanţare pentru toate proiectele necesare dezvoltării reţelei stradale din Chişinău, atunci ar putea apărea problema insuficienţei potenţialului tehnic şi uman la aceste întreprinderi, deoarece ele sunt obişnuite să lucreze mai mult în condiţii “excepţionale”. Iar firmele ce repară străzile în Chişinău sunt două: Î.M. ExDrupo şi S.A. Edilitate, ultima fiind specializată în construcţia străzilor, dar din lipsa finanţării face şi reparaţii. Celelalte firme activează în afara municipiului sau beneficiază de comenzi private.

Studiul îl puteţi downloada de pe acest link: http://www.viitorul.org/public/1186/ro/Politici%20Publice_Industria%20infrastructurii%20rutiere.pdf

Congestiunea Traficului Urban în municipiul Chişinău: un an de la prezentarea studiului

Acum un an am început colaborarea fructuasă cu IDIS Viitorul realizînd unul din cele mai interesante studii de pînă acum: evaluarea timpului pierdut de participanţii la trafic în Chişinău din cauza vitezei lente şi a staţionărilor la semafor. Dificultăţile au fost mai mult de ordin metodologic, deoarece metoda pe care am propus-o a fost una nouă, diferită de cele tradiţionale şi care chiar a generat anumite discuţii constructive printre participanţii la prezentare. Cert este că metoda s-a dovedit eficientă, atît prin costuri, cît şi prin timp şi resurse umane implicate, generînd foarte multe rezultate interesante.

Deoarece varianta finală a studiului e plasată la finele articolului, voi menţiona doar cîteva din concluziile de acum un an:

- numărul de maşini ce circulă în Chişinău deja depăşeşte de două ori capacitatea stradală stabilită şi ar putea s-o depăşească de trei ori în curînd.

- anual din cauza traficului lent se pierd 30% din bugetul municipal, bani plătiţi de participanţii la trafic.

- viteza medie pe străzile aglomerate variază între 15 şi 30 km/h, iar viteza este mai mare atunci cînd fluxul de maşini pe oră este mai mare (modelul econometric).

- nu este utilizată eficient capacitatea stradală actuală, atît din cauza parcărilor neregulamentară, cît şi prin ignorarea părţii drepte a carosabilului sau a lipsei marcajelor.

- timpul pierdut la semafor constituie o treime din timpul pierdut în trafic sau 10% anual, echivalentul bugetului municipal. Pierderile cele mai mari se datorează setării nereuşite a semafoarelor, la unele din ele maşinile staţionînd în mediu peste 45 secunde fiecare.

- zilnic se pierd circa 40.000 ore în trafic doar pe străzile aglomerate.

Versiunea completă a studiului este disponibilă aici:
http://www.viitorul.org/public/1024/ro/Politici%20Publice_TraficUrban.pdf

Studiul s-a bazat pe o serie de modele econometrice care nu au fost incluse în studiu, pentru a-l face mai accesibil, dar care au stat la baza formulării concluziilor. Acum după circa un an de la lansarea studiului, care a propus şi soluţii “low cost” pentru fludizarea traficului, trebuie să menţionez cel puţin două acţiuni ale Primăriei de a îmbunătăţi traficul:

- pe str. Alecu Russo, care a făcut parte din studiu, s-a făcut marcarea porţiunii de la Ciocana astfel că în vale se circulă pe 3 benzi în loc de 2, iar în deal pe 2 benzi. Acest fapt a rezolvat problema cozilor interminabile pe partea Ciocanei, dar le-a transferat pe porţiunea str. Alecu Russo de la Rîşcani unde în continuare se circulă pe 2 benzi în fiecare sens.

- au apărut benzi dedicate transportului public “BUS”. Totuşi, eficienţa lor iarăşi este mică deoarece chiar transportul public le ocoleşte, uneori din cauza maşinilor parcate pe această bandă, alteori fără motiv. Partea bună că această soluţie vine la pachet cu extinderea numărului de benzi.

Aceste două soluţii nu au făcut parte din studiu, dar vizau 3 din cele 5 străzi cercetate (Bucureşti, Ştefan cel Mare, Alecu Russo). Menţionez că studiul a fost prezentat Comisiei pentru Energetică, Servicii tehnice, Transport şi Căi de comunicaţii de la Primăria Chişinău, dar şi Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de comunicaţii.