Casca care m-a salvat (ghid pentru ciclişti)

S-a întrebat cineva pînă acum cît de important e pentru biciclist să poarte cască? Sau cîţi dintre bicicliştii pe care-i vezi în Chişinău o poartă? Este oare ea un accesoriu necesar, util sau poate de prisos sau incomod? Nu ştiu cîţi şi-au pus asemenea întrebări existenţiale, pe mine însă EA m-a salvat în urma unui accident pe care l-am suferit ieri cu bicicleta. Nu vreau să-mi imaginez ce avea să păţesc dacă mergeam cu capul gol sau cu chipiu, cum obişnuiesc unii ciclişti, dar aşa am evitat o comoţie cerebrală, iar faţa practic nu a fost atinsă. Am doar o luxaţie la umăr care îmi va trece complet în 2 săptămîni şi cîteva zgîrîieturi minore.
Adevărul e că am purtat cască de fiecare dată cînd ieşeam cu bicicleta în ultimii doi ani şi niciodată nu mi s-a întîmplat nimic, astfel că purtarea ei devenise o obişnuinţă. După impactul de ieri, pe cască nu este nicio zgîrîetură şi nicio altă urmă a accidentului.
Îmi era foarte trist cît mergeam ieri prin Chişinău, să văd că marea majoritatea cicliştilor nu purtau cască de protecţie. Prin acest articol intenţionez să sensibilizez pe toţi cicliştii să fie mult mai prudenţi la trafic şi am elaborat şi un set de sfaturi, inspirate din propria experienţă, care ar putea fi completat şi de cititorii blogului:

1. Întotdeauna purtaţi cască cînd sunteţi pe bicicletă, chiar dacă faceţi o plimbare prin curte. Niciodată nu ştiţi cînd puteţi cădea sau vă izbi de ceva/cineva.
2. Seara şi mai ales noaptea deplasaţi-vă avînd luminile aprinse. E foarte bine să aveţi o lumiă roşie în spate, care să clipească şi o lanternă în faţă, scopul căreia este mai mult de a vă arăta gropile şi denivelările de pe străzile noastre.
3. Noaptea mergeţi cu viteză mai redusă din cauză că lanterna din faţă obicei nu are capacitatea de a vă arăta gropile atît din apropiere, cît şi cele din depărtare. Doar în cazul în care mergeţi pe o stradă luminată şi recent renovată e ok şi cu viteză mare.
4. Fiţi foarte atenţi la pietoni! Ei nu conştienizează că biciclistul se poate deplasa cu viteză şi că poate fi un pericol pentru ei. Încercaţi să încetiniţi sau să le cedaţi trecerea dacă ei s-au pornit să traverseze strada.
5. Fiţi atenţi la semnele de circulaţie (marea greşeală a mea de ieri), în special la semnul triunghi (cedează trecerea) şi pătrat galben pe fundal alb (prioriate). Aceste semne vă ajută să înţelegeţi cum trebuie să vă deplasaţi cînd nu este un semafor la intersecţie.
6. Prin oraş pot fi depăşite în mişcare următoare categorii de transport: trolebuze(dacă nu mergi la deal sau dacă ele nu se îndreaptă spre staţia terminus), microbuze (dacă sunt la început de rută), maşini cu semnul Ş (am încercat o dată, deşi efortul a fost de peste 50 km la oră pentru că şoferul a încercat să se întreacă cu mine) şi cam atît, deoarece dacă nu-s ambuteiaje, în celelalte cazuri depăşirile pot fi periculoase.
7. Deplasaţi-vă pe partea dreaptă a carosabilului. Deşi lîngă bordură drumul e mai prost, totuşi e un loc mai sigur pentru biciclişti. În caz că traficul e mic, puteţi merge pe mijlocul benzii, mai ales dacă există şi a doua bandă în acelaşi sens.
8. Evitaţi intersecţiile complicate, dacă nu sunteţi profesionist. În special cercuri sau intersecţii fără semafor cu trafic aglomerat. În aşa situaţii puteţi să găsiţi o modalitate de a vă deplasa ca şi pietonii, adică să treceţi o stradă la “zebră” sau la semaforul de pietoni, sau să vă deplasaţi pe cărarea de lîngă drum. Aşa făceam cînd mergeam spre centru dinstre Rîşcani: e mai comod de mers de cărarea vis-a-vis de Circ, decit pe la Cerc, pe linga circ, iar apoi pe sub pod.
9. În caz că mergeţi la deal, mai ales dacă el e dificil, încercaţi să mergeţi pe cărare, nu pe stradă. E mai puţin stresant şi viteza oricum e mică.
10. Un alt pericol imident pentru biciclişti sunt cîinii. Îi poţi găsi oriunde, dar mai ales prin cartiere şi pe lîngă zonele industriale. Pentru ai evita sunt două soluţii: a) a vă deplasa mai departe, dar să ţineţi cont că un maidanez mediu chişinăuian aleargă în urma bicicletei vreo 300-400 metri cu viteza de pînă la 35 km/h şi b) dacă sunteţi la deal puteţi să vă opriţi şi să-i alungaţi (o spun din proprie experienţă) sau s-o luaţi la vale ceea ce-i riscant: cîinii la vale tot aleargă repede

Dacă doriţi, puteţi să contribuiţi şi voi cu alte sfaturi, cît despre mine, am decis să pun casca în cui, iar bicicleta s-o vînd.

Poze de la meetingul din 8 aprilie

Vă prezint o colecţie de poze făcute de mine astăzi în centrul Chişinăului. De asemenea, puteţi urmări o galerie foto a evenimentelor din 7 aprilie pe blogul lui Lucian.

Clădirea Preşedinţiei distrusă în partea de jos

Partea din faţă a Preşedinţiei

Clădirea Parlamentului. Intrarea.

Mai mulţi poliţişti au apărat astăzi Preşedinţia, doar că nu a fost nevoie (şi ce apăra)

Preşedinţia: primele etaje au fost distruse din toate părţile

Clădirea Parlamentului după incendiile de ieri

Clădirea Guvernului a fost unica neatinsă din cele 3 clădiri de importanţă majoră

Libertate pentru Basarabeni!

Protestul de azi a fost paşnic, fără violenţe şi fără lideri, care au lipsit cel puţin în a doua jumătate a zilei

Protest contra dezinformărilor care curg la postul public Moldova 1

Unicul incident de azi a fost incercarea unui grup de tineri de a provoca scutierii ce apărau Guvernul. Tentativa a eşuat. Mulţimea i-a chemat să se retragă

Grupul de scutieri părea totuşi destul de vulnerabil în eventualitatea unui atac hotărît

Sorina transmite din PMAN. A fost atracţia mulţimii pentru circa o jumătate de oră

Astăzi am descoperit un nou think-tank şi am redescoperit primarul de Chişinău

Astăzi, 15 noiembrie, cînd tot Chişinăul, metaforic vorbind, a mers să vadă ce se întîmplă la deschiderea MallDova, eu am preferat să particip la lansarea unui think tank de tineri – ThinkMoldova. Trebuie să spun că pe unii din fondatori am avut ocazia să-i cunosc pînă acum, iar ideea lor de a-şi lansa un proiect propriu pe piaţa think-tankurilor din Republica Moldova este mai mult decît salutabilă, mai ales că ei se poziţionează din start ca fiind diferiţi: sunt tineri, au viziuni noi şi au toate şansele să se promoveze cu acest brand care la moment este “liber”. Sloganul “Think Moldova-Change Moldova” nu este unul politic, dar cheamă la mobilizarea tinerilor în elaborarea strategiilor şi politicilor pentru tineri. Sunt sigur că pe parcurs această echipă ce numără în prezent 5 persoane, va acumula experienţa necesară şi va ajunge în cîţiva ani unul din think-tankurile de referinţă din Moldova, iar numărul de membri şi proiecte va fi în creştere.
Fiind reprezentantul IDIS Viitorul, care este lider între think-tankuri în Moldova(părerea mea, cine nu e de acord, să vină cu argumente) susţin crearea unei concurenţe sănătoase între astfel de organizaţii, dar cu condiţia ca activităţile şi produsele generate în cadrul acestei concurenţe în creştere să fie de o calitate înaltă, astfel avînd de cîştigat societatea civilă.
Primul eveniment ThinkMoldova de fapt a fost o discuţie cu dnul Primar General Dorin Chirtoacă, pe care, recunosc, am avut ocazia să-l văd pe viu pentru prima dată. Deşi o anumită imagine despre dnul Primar mi-o făcusem după posturile TV imparţiale şi cele patriotice, totuşi abia astăzi am putut să descopăr(pentru mine) cine este de fapt Dorin Chirtoacă, care este logica gîndirii sale şi care sunt viziunile sale privind situaţia din oraş, dar şi din ţară. După părerea mea, este o persoană competentă(în ciuda criticilor aduse în adresa sa), care cunoaşte situaţia din oraş, care are o verticalitate politică şi morală de invidiat, şi mai este şi un bun gospodar(ca primar). Nicio întrebare adresată pe parcursul celor două ore şi ceva de discuţii nu a putut să-l pună în dificultate, deşi au fost şi unele incomode, mai mult ca atît, toate întrebările şi-au găsit răspunsuri clare, explicite şi exhaustive, fără ocolişuri sau evaziuni. Mi-a atras atenţia şi modalitatea de abordare a problemei costului gigacaloriei: cel mai mare preţ l-au propus experţii suedezi – 875 lei, la care Termocom a cerut iniţial un tarif de 844 lei, ca mai apoi la semnarea memorandumului să se ajungă la 740 lei(Termocom). IDIS Viitorul(la studiu au participat expertii Victor Parlicov si Tudor Şoitu) a estimat că preţul n-ar trebui să depăşească 651 lei. La toate acestea primarul a dat un răspuns foarte înţelept: SĂ SE FACĂ AUDIT LA CET1 ŞI CET2 PENTRU A SE EVALUA COSTUL REAL al gigacaloriei, astfel că este posibil că se va demonstra că tariful de 540 lei este cel real. Bravo! E un fel de a parafraza o cunoscuta expresie: Мы с вами посоветовались, а я решил как лучше. În cazul în care tariful este cel pretins de Termocom, întreprinderile susnumite n-au decît să demonstreze că toate calculele sunt facute corect.

În final, vreau să mulţumesc ThinkMoldova pentru această oportunitate şi să le urez mult succes în continuare! Iar pentru Primar, respectul meu personal şi susţinerea!

Studiu: Industria Infrastructurii Rutiere în municipiul Chişinău

În luna iunie a acestui an am prezentat cel de-al doilea studiu de politici publice efectuat în cadrul IDIS Viitorul. Studiul viza analiza potenţialului firmelor de reparaţia şi întreţinerea străzilor din municipiul Chişinău şi finanţarea lor din bugetul municipal. Prezentarea lui a coincis cu perioada de vîrf a lucrărilor de reparaţie, astfel că toţi factorii de decizie au fost cît se poate de receptivi la rezultatele obţinute. În studiu s-a demonstrat că potenţialul tuturor firmelor de infrastructură rutieră din Chişinău de a efectua lucrări este de 850 milioane lei anual, în timp ce banii alocaţi din buget sunt de circa 45 milioane anual. De asemenea, multe firme activează în afara municipiului, iar executînd şi proiecte cîştigate de companiile străine.

Problema finanţării companiilor din Chişinău ce repară sau construiesc străzi este foarte mare deoarece la moment ele lucrează sub capacitatea lor şi practic fără venit, în special cele publice. De aceea nu se procură utilaj nou în cantităţi mari deoarece nu are sens, în condiţiile în care volumul de lucru este mic. În cazul în care ar fi suficientă finanţare pentru toate proiectele necesare dezvoltării reţelei stradale din Chişinău, atunci ar putea apărea problema insuficienţei potenţialului tehnic şi uman la aceste întreprinderi, deoarece ele sunt obişnuite să lucreze mai mult în condiţii “excepţionale”. Iar firmele ce repară străzile în Chişinău sunt două: Î.M. ExDrupo şi S.A. Edilitate, ultima fiind specializată în construcţia străzilor, dar din lipsa finanţării face şi reparaţii. Celelalte firme activează în afara municipiului sau beneficiază de comenzi private.

Studiul îl puteţi downloada de pe acest link: http://www.viitorul.org/public/1186/ro/Politici%20Publice_Industria%20infrastructurii%20rutiere.pdf

Congestiunea Traficului Urban în municipiul Chişinău: un an de la prezentarea studiului

Acum un an am început colaborarea fructuasă cu IDIS Viitorul realizînd unul din cele mai interesante studii de pînă acum: evaluarea timpului pierdut de participanţii la trafic în Chişinău din cauza vitezei lente şi a staţionărilor la semafor. Dificultăţile au fost mai mult de ordin metodologic, deoarece metoda pe care am propus-o a fost una nouă, diferită de cele tradiţionale şi care chiar a generat anumite discuţii constructive printre participanţii la prezentare. Cert este că metoda s-a dovedit eficientă, atît prin costuri, cît şi prin timp şi resurse umane implicate, generînd foarte multe rezultate interesante.

Deoarece varianta finală a studiului e plasată la finele articolului, voi menţiona doar cîteva din concluziile de acum un an:

- numărul de maşini ce circulă în Chişinău deja depăşeşte de două ori capacitatea stradală stabilită şi ar putea s-o depăşească de trei ori în curînd.

- anual din cauza traficului lent se pierd 30% din bugetul municipal, bani plătiţi de participanţii la trafic.

- viteza medie pe străzile aglomerate variază între 15 şi 30 km/h, iar viteza este mai mare atunci cînd fluxul de maşini pe oră este mai mare (modelul econometric).

- nu este utilizată eficient capacitatea stradală actuală, atît din cauza parcărilor neregulamentară, cît şi prin ignorarea părţii drepte a carosabilului sau a lipsei marcajelor.

- timpul pierdut la semafor constituie o treime din timpul pierdut în trafic sau 10% anual, echivalentul bugetului municipal. Pierderile cele mai mari se datorează setării nereuşite a semafoarelor, la unele din ele maşinile staţionînd în mediu peste 45 secunde fiecare.

- zilnic se pierd circa 40.000 ore în trafic doar pe străzile aglomerate.

Versiunea completă a studiului este disponibilă aici:
http://www.viitorul.org/public/1024/ro/Politici%20Publice_TraficUrban.pdf

Studiul s-a bazat pe o serie de modele econometrice care nu au fost incluse în studiu, pentru a-l face mai accesibil, dar care au stat la baza formulării concluziilor. Acum după circa un an de la lansarea studiului, care a propus şi soluţii “low cost” pentru fludizarea traficului, trebuie să menţionez cel puţin două acţiuni ale Primăriei de a îmbunătăţi traficul:

- pe str. Alecu Russo, care a făcut parte din studiu, s-a făcut marcarea porţiunii de la Ciocana astfel că în vale se circulă pe 3 benzi în loc de 2, iar în deal pe 2 benzi. Acest fapt a rezolvat problema cozilor interminabile pe partea Ciocanei, dar le-a transferat pe porţiunea str. Alecu Russo de la Rîşcani unde în continuare se circulă pe 2 benzi în fiecare sens.

- au apărut benzi dedicate transportului public “BUS”. Totuşi, eficienţa lor iarăşi este mică deoarece chiar transportul public le ocoleşte, uneori din cauza maşinilor parcate pe această bandă, alteori fără motiv. Partea bună că această soluţie vine la pachet cu extinderea numărului de benzi.

Aceste două soluţii nu au făcut parte din studiu, dar vizau 3 din cele 5 străzi cercetate (Bucureşti, Ştefan cel Mare, Alecu Russo). Menţionez că studiul a fost prezentat Comisiei pentru Energetică, Servicii tehnice, Transport şi Căi de comunicaţii de la Primăria Chişinău, dar şi Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de comunicaţii.