Vacile stahanoviste de la Donduşeni

Va-ţi întrebat vreodata cât lapte produce o vacă timp de un an? Eh, nu ştiu cum în alte ţări, dar în Republica Moldova o vacă a produs în 2008, în mediu 2743 kg! E mult sau puţin, puteţi să judecaţi şi singuri, fiind vorba de 7,5 litri pe zi. Datele sunt oferite cu amabilitate de Biroul Naţional Statistic, de unde aflăm că productivitatea vacilor a crescut cu 1% faţă de 2007.

 

Cel mai interesant e să analizăm productivitatea vacilor în aspect regional: municipiul Chişinău a produs doar 269 tone, iar o vacă a produs în mediu 2,5 tone pe an, ceea ce înseamnă că circa 108 vaci sunt în întreprinderile agricole din jurul oraşului Chişinău. Calculele asemănătoare pentru celelalte regiuni le găsiţi în tabelul alăturat. Deci, putem estima că avem de-a face cu un efectiv de circa 5883 vaci care au produs în anul 2008, peste 16 mii tone de lapte.

Deoarece datele sunt prezentate în aspect teritorial mai detaliat decît acesta, nu am ezitat să analizez ce se întîmplă la nivel de raioane, referitor la producţia de lapte. În cîteva UTA, nu există vaci în întreprinderi agricole, fiind vorba de municipiul Bălţi, raionale Soroca, Nisporeni şi Străşeni. Creşterea volumului de lapte produs faţă de 2007 a avut loc doar în 7 UTA, ceea ce a fost suficient ca să asigure o uşoară creştere per total. Cel mai mult a crescut producţia de lapte în Hînceşti – de 2,2 ori! Cei drept, doar circa 55 vaci au participat la acest “succes”. În raionul Donduşeni, producţia a crescut într-un an cu 56% şi a ajuns la 460 tone sau de 1,7 ori mai mult decît în municipiul Chişinău. Cea mai proastă situaţie se pare e în raioanele Sîngerei, Căuşeni şi Leova, unde s-a produs de 3-4 ori mai puţin lapte decît în 2007.

Dacă producţia depinde de numărul de vaci, atunci productivitatea depinde probabil de alţi factori, ca rasa şi nutriţia. Este interesant cum fermierii din Dubăsari au reuşit în 2008 să crească productivitatea vacilor cu 77%! pînă la 3 tone anual. Cel mai mult a scăzut productivitatea în Leova – aproape în jumătate.

Ca să ne dăm seama cît de pestriţă este Moldova din punct de vedere al producerii laptelui, să analizăm extremele: raionul Donduşeni, unde o vacă produce în mediu 4104 kg pe an şi raionul Leova, unde acest indicator este 675 kg. Deci, vacile din Donduşeni produc de 6,1 ori mai mult lapte în aceeaşi unitate de timp. Cu alte cuvinte, cînd o vacă din Leova produce un litru de lapte, o vacă din Donduşeni reuşeşte să producă 6,1! Iată aşa măsuri stahanoviste, nu alta

În Moldova e mai uşor să produci stele decît tractoare

Recent am citit un articol interesant despre uzina de tractoare, scris de Adrian Lupuşor, concluzia pricipală a căruia a fost că nu mai este posibil de reanimat această unitate industrială. Cu regret am constatat în acel moment cît de uşor noi am pierdut o serie de poziţii cheie pe care le deţineam în timpul URSS, deoarece pe lîngă uzina de tractoare, era cea de frigidere, de televizoare, se mai construia una de computere care urma să fie finisată în scurt timp. Din păcate, nu s-a reuşit păstrarea nici a potenţialului tehnic, nici uman, astfel ca printr-o restructurare şi investiţii străine să ne menţinem aceste întreprinderi.

În decembrie s-a deschis în sfîrşit o fabrică nouă. Nu e neapărat prima din Moldova, dar e deosebită prin ceea ce produce ea – stele. Proiectul organizat de Prime TV “Fabrica de staruri” este unul nou pentru ţara noastră, foarte mediatizat şi unic în felul său. Desigur a mai fost şi showul Moldstar, dar se pare că de el s-a cam uitat repede.

Dacă e să analizăm acest proiect din punctul de vedere al unei fabrici clasice, vom obţine de fapt un singur produs de bază la sfîrşitul celor 3 luni – o stea, adică o vedetă a muzicii din Moldova, care va fi ulterior promovată. Totuşi practica arată că este posibil ca în urma unui “ciclu” al fabricii, să iasă mai multe stele, ceea ce ar mări productivitatea proiectului. În acest context se poate foarte uşor stabili productivitatea foarte scăzută a proiectului dpv al unei fabrici, deoarece majoritatea concurenţilor nu vor deveni vedete, adică nu vor ajunge “produs final”.

Ei bine, dacă 1 sau 2 concurenţi din cei 18 vor deveni vedete, atunci se pune întrebarea: de ce trebuie de investit atîţi bani în singurul produs finit al fabricii? Doar cheltuielile de producere vor fi prea mari comparativ cu veniturile obţinute din activitatea vedetei, ce vor fi încasate de proiect? Iar răspunsul este cît se poate de simplu: scopul fabricii nu este însuşi produsul finit, ci activităţile auxiliare. Iar prin activităţile auxiliare vom înţelege în primul rînd publicitatea amplasată pe parcursul celor 3 luni şi activitatea de atragere a sponsorilor. O altă activitate auxiliară este televotingul, care este o sursă de venit pentru proiect, deşi mi-e greu să apreciez dacă e importantă sau nu. În alte ţări se practică pe larg şi astfel de activităţi ca editarea de pliante, CD-uri, cărţi şi chiar reviste despre proiect.

Din acest pdv, scopul fabricii nu este producerea unui număr mare de vedete, ci a unui show veritabil, ceea ce explică invitarea unor cunoscuţi interpreţi ca Dan Bălan, Pepe, Serebro, Saviceva ş.a. De asemenea, a fost invitată şi prezentatoarea showurilor Megastar şi Big Brother din România, Andreea Raicu, iar de atmosfera din sală are grijă însuşi Teodor Rădulescu. Un truc de marketing elaborat de organizatori este votarea concurenţilor prin sms doar de pe numere Moldcell(a sponsorului principal). Acest fapt va aduce mai mulţi clienţi companiei, cel puţin cu scopul de a-şi vota favoriţii, şi numărul lor va fi cu atît mai mare cu cît showul va fi mai popular. Acesta este un argument în plus pentru sponsor de a aloca bani pentru proiect.

Însuşi showul, ajuns la al doilea concert este din ce în ce mai bun, iar faptul că se produce aşa ceva în Moldova este un mare avantaj, mai ales că nu doar concurenţii au ce învăţa din această experienţă. Pot să spun că şi concurenţii au cîntat mai bine decît prima dată, astfel că efectul “lucrătorilor fabricii” se simte. Poate că la sfîrşit vom obţine mai multe unităţi de produs finit, adică stele.

Ştiu că proiectul a fost criticat destul de intens de cunoscuţii mei, astfel că vei încerca în final să evidenţiez cîteva aspecte pozitive şi negative:

Aspecte pozitive:

- Acest show trebuie privit ca atare, iar telespectatorii ar trebui să primească plăcere de la el, pentru că sunt invitaţi vedete mai importante decît la alte showuri TV din Moldova.

- Procesul de selecţie al cîştigătorului va fi transparent, iar publicul va putea urmări cu adevărat cine poate cînta şi cine nu, astfel că vom fi scutiţi de neplăcuta surpriză de a auzi de un nou artist, devenit celebru peste noapte care face playback. Tot aici mai menţionez şi principiul concurenţei, prezent în teoria economică.

- Arătarea secvenţilor din “casă” uneori educă publicul deoarece arată aspecte banale ale conveţuirii oamenilor la care mulţi nici nu se gîndesc. Bunăoară este semnificativ faptul că băiatul căsătorit a încercat un flirt cu o altă concurentă, iar acum unul din ei va fi eliminat. Este asta oare o condamnare a juriului şi a colegilor?

- În general, în Moldova lipsesc showurile TV veritabile, iar “Fabrica de staruri” ar putea fi un implus pentru industria media.

Aspecte negative:

- Showul nu este filmat într-un studio al companiei, iar decorul ar fi putut fi mai spectaculos.

- Cei care au venit să-şi susţină favoriţii, în special cei care stăteau lîngă scenă comentau destul de urît orice cuvînt spus de prezentatoare şi concurenţi, astfel că ei tot mai au mult de învăţat pe lîngă fabrică.

- Cele mai frecvente probleme au fost cele cu sunetul şi imaginea, din păcate sau fericire, al doilea show l-am privit din platou, astfel că nu ştiu cum s-a văzut la TV

- Concurenţii deşi sunt mai dezgheţaţi decît prima dată, totuşi sunt foarte scumpi la vorbă şi destul de ciudaţi. Dacă li s-ar face un chestionar pe scenă, probabil răspunsurile lor ar fi fost doar “Nu ştiu, nu ţin minte, posibil, nu contează”. Din acest pdv, ei prejudiciază imaginii showului.

Şi ca o concluzie, referindu-mă la titlul acestui articol, despre care voi mai scrie, spun că producerea unui tractor în Moldova este total nerentabil deoarece este mai ieften să-l cumperi din străinătate. Iar “construirea unei fabrici de stele” este destul de rentabil, chiar şi în condiţiile în care se va produce.. o singură stea