Ceea ce demult cu toții căutam! Cum să determinăm cel mai bun pronostic? Metode propuse de Clubul IDEA

Am cunoscut cîteva grupuri de persoane care au făcut pronosticuri pentru alegerile parlamentare din 2009. Cu cît mai mare era grupul, cu atît mai dificil era de găsit o metodă de a determina care pronostic este mai bun.

În acest articol voi prezenta cîteva metode ce pot fi folosite în asemenea caz.

Condițiile problemei: vom presupune că un număr de persoane (n) au făcut pronosticuri sub forma de șiruri de numere. De exemplu, au pronosticat cîte mandate va lua fiecare partid după alegeri sau cîte %e vor obține la alegeri. În rezultat avem n șiruri de numere (pronosticuri) pe care trebuie să le comparăm cu un singur șir (r), care reprezintă datele reale. Scopul nostru e să determinăm care pronostic a fost mai bun, adică mai aproape de șirul r. Read more…

Instrumentele BNM influenţează rata de creditare cu o întîrziere de 7-9 luni

Ratele înalte la credite reprezintă una din barierele de bază în calea dezvoltării afacerilor în Republica Moldova. Problema creditelor scumpe nu s-a rezolvat niciodată cu apariţia investitorilor străini în sistemul bancar moldovenesc, iar importanţa ei, în contextul crizei financiare mondiale este în continuă creştere. Printre cauzele ce nu permit ieftinirea creditelor, menţionate de obicei de către experţi, se enumeră nivelul înalt al inflaţiei, politica Băncii Naţionale, riscurile înalte etc.

Pentru a evidenţia care într-adevăr sunt cauzele ratelor înalte la credite şi pentru a putea face previziuni pe viitor, am hotărât să construim un model econometric. În cadrul mini-cercetării am studiat dependenţa ratei medii lunare la creditele acordate în valuta naţională faţă de rata inflaţiei (comparativ cu luna respectivă a anului precedent), rata de bază a BNM şi norma rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în MDL şi valute neconvertibile pentru perioada ianuarie 2004 – noiembrie 2008.

Norma rezervelor obligatorii şi rata de bază în raportul Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2009 sunt numite „instrumentele principale ale politicii monetare, utilizate de către Banca Naţională a Moldovei” pe parcursul anului 2008, iar rata inflaţiei de nenumărate ori a fost enumerată ca cel mai important factor ce nu permite ieftinirea creditelor în Republica Moldova. 

În urma analizei datelor a fost determinat cel mai bun model, care are forma:

CREDR = 6.13 + 0.533*DISCR(-7) + 0.550*REZR(-9)

CREDR – rata la credite

DISCR – rata de bază

REZR – norma rezervelor obligatorii

Prin urmare

  mărirea/micşorarea cu 1 p.p. a ratei de bază sau a normei rezervelor obligatorii va rezulta într-o mărire/micşorare a ratei la credite cu 0.53 şi 0.55 p.p. respectiv.

Grafic 1. Evoluţia ratei la credite, inflaţiei, principalelor instrumente ale politicii monetare BNM şi a ratei la credite ce rezultă din model.

Din acest model se poate de extras un şir de concluzii importante:

1.      Rata la credite nu depinde de inflaţie. Cât de paradoxal nu ar părea acest lucru, dar aşa este. Inflaţia înaltă nu influenţează scumpirea creditelor, aceasta având alte cauze cu mult mai semnificative.

2.      Rata la credite nu poate fi mai joasă de 6%. Ipotetic, dacă BNM scădea aproape de 0% rata de bază şi norma rezervelor obligatorii (ceea ce pare fantastic doar în Moldova: Federal Reserve Discount Rates,  Fed Reserve Requirements), rata la credite va fi nu mai mică de 6%. Valoarea minimă obţinută se explică probabil prin alţi factori.

3.      Instrumentele utilizate de către BNM în vederea gestionării lichidităţii au un lag(întîrziere) de 7-9 luni.

Iată ce scrie BNM în raportul Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2009: „Având in vedere lagul temporal de 3 – 6 luni dintre deciziile aprobate şi efectul lor asupra obiectivului fundamental…”. Conform modelului, în ceea ce priveşte efectul acestor măsuri asupra ratei la credite, rezultatul modificării ratei de bază se va simţi doar după 7 luni, iar efectul modificării normei rezervelor obligatorii se va simţi după 9 luni. Adică reducerile recente ale acestor rate vor avea efect doar la sfârşitul primăverii – începutul verii anului 2009.

Acest articol a fost scris de către echipa Analize Alternative pentru Republica Moldova. La elaborarea lui au participat Arsenie Ciobanu şi Mihai Bologan.

 

 

Indicele Sentimentului Economic în luna octombrie

Prezentarea Indicelui Sentimentului Economic a avut loc marți, 4 noiembrie, ora 10:00, în sala de conferințe a IDIS Viitorul.

Descărcaţi Buletinul Informativ nr.10 în limba română

Descărcaţi Buletinul Informativ nr.10 în limba rusă

Comunicat de presă

Indicele Sentimentului Economic a atins cea mai scăzută valoare înregistrată pe parcursul ultimilor doi ani

În octombrie 2008, Indicele Sentimentului Economic (ISE) a atins cea mai scăzută valoare înregistrată pe parcursul ultimilor doi ani. Fluctuaţiile valutare perturbează cursul afacerilor. Luna octombrie e caracterizată de aceeaşi evoluţie a aşteptărilor agenţilor economici de pe cele două maluri ale Nistrului. Acestea sunt principalele constatări ale experţilor economici IDIS „Viitorul”, expuse azi, 4 noiembrie 2008, în cadrul unei conferinţe de presă.
ISE a atins cota de 113,7 puncte în octombrie 2008, cu peste jumătate de punct mai puţin decât luna trecută. Precizăm că, începând cu iunie 2008, nivelul confidenţei a intrat în declin. Astfel, cota de 118,91, înregistrată în iunie, rămâne a fi valoarea maximă a aşteptărilor agenţilor economici din Republica Moldova.
Expertul economic al IDIS „Viitorul” Mihai Bologan – coordonatorul Echipei Sentimentului Naţional şi autorul metodologiei – a explicat că deprecierea euro faţă de moneda naţională pe parcursul lui octombrie 2008 a determinat scăderea veniturilor anticipate: „Agenţii economici nu-şi pot planifica veniturile. Mai mult, ei sunt puşi în situaţia de a renegocia contracte Or, asta creează incertitudine, stresând mediul de business.”
Cele mai abrupte scăderi ale nivelului de confidenţă s-au înregistrat în comerţ (cu 14,6 puncte, fiind de 104,3) şi agricultură (cu 12,6 puncte, fiind de 110,9). Astfel, agenţii economici care activează în ramura comerţului au mize mici la capitolul activitate de business. În cazul agricultorilor, asupra nivelului de încredere şi-au lăsat amprenta o serie de factori destabilizatori: „Abundenţa de produse agroalimentare pe piaţa internă creează dificultăţi la comercializarea lor. Competitivitatea scăzută a acestor produse nu permite valorificarea potenţialului lor de export.”, precizează expertul IDIS.
Ca urmare a creşterii preţurilor la apartamente şi micşorării numărului de comenzi, sectorul construcţiilor este caracterizat de aşteptări rezervate. Un nivel mai înalt al confidenţei, în comparaţie cu septembrie 2008, se atestă în sectorul serviciilor (o creştere cu 11,2 puncte, cifrându-se la 118 puncte) şi cel industrial (o creştere cu 3 puncte, cifrându-se la 117,6 puncte).
Inflaţia aşteptată – calculată în baza percepţiei a 200 de agenţi economici – este de 1,42% pentru noiembrie. Amintim că în luna septembrie rata inflaţiei a fost de 0,6%, în timp ce companiile se aşteptau la o majorare a preţurilor cu 1,5%.

Studiu: Industria Infrastructurii Rutiere în municipiul Chişinău

În luna iunie a acestui an am prezentat cel de-al doilea studiu de politici publice efectuat în cadrul IDIS Viitorul. Studiul viza analiza potenţialului firmelor de reparaţia şi întreţinerea străzilor din municipiul Chişinău şi finanţarea lor din bugetul municipal. Prezentarea lui a coincis cu perioada de vîrf a lucrărilor de reparaţie, astfel că toţi factorii de decizie au fost cît se poate de receptivi la rezultatele obţinute. În studiu s-a demonstrat că potenţialul tuturor firmelor de infrastructură rutieră din Chişinău de a efectua lucrări este de 850 milioane lei anual, în timp ce banii alocaţi din buget sunt de circa 45 milioane anual. De asemenea, multe firme activează în afara municipiului, iar executînd şi proiecte cîştigate de companiile străine.

Problema finanţării companiilor din Chişinău ce repară sau construiesc străzi este foarte mare deoarece la moment ele lucrează sub capacitatea lor şi practic fără venit, în special cele publice. De aceea nu se procură utilaj nou în cantităţi mari deoarece nu are sens, în condiţiile în care volumul de lucru este mic. În cazul în care ar fi suficientă finanţare pentru toate proiectele necesare dezvoltării reţelei stradale din Chişinău, atunci ar putea apărea problema insuficienţei potenţialului tehnic şi uman la aceste întreprinderi, deoarece ele sunt obişnuite să lucreze mai mult în condiţii “excepţionale”. Iar firmele ce repară străzile în Chişinău sunt două: Î.M. ExDrupo şi S.A. Edilitate, ultima fiind specializată în construcţia străzilor, dar din lipsa finanţării face şi reparaţii. Celelalte firme activează în afara municipiului sau beneficiază de comenzi private.

Studiul îl puteţi downloada de pe acest link: http://www.viitorul.org/public/1186/ro/Politici%20Publice_Industria%20infrastructurii%20rutiere.pdf

Congestiunea Traficului Urban în municipiul Chişinău: un an de la prezentarea studiului

Acum un an am început colaborarea fructuasă cu IDIS Viitorul realizînd unul din cele mai interesante studii de pînă acum: evaluarea timpului pierdut de participanţii la trafic în Chişinău din cauza vitezei lente şi a staţionărilor la semafor. Dificultăţile au fost mai mult de ordin metodologic, deoarece metoda pe care am propus-o a fost una nouă, diferită de cele tradiţionale şi care chiar a generat anumite discuţii constructive printre participanţii la prezentare. Cert este că metoda s-a dovedit eficientă, atît prin costuri, cît şi prin timp şi resurse umane implicate, generînd foarte multe rezultate interesante.

Deoarece varianta finală a studiului e plasată la finele articolului, voi menţiona doar cîteva din concluziile de acum un an:

- numărul de maşini ce circulă în Chişinău deja depăşeşte de două ori capacitatea stradală stabilită şi ar putea s-o depăşească de trei ori în curînd.

- anual din cauza traficului lent se pierd 30% din bugetul municipal, bani plătiţi de participanţii la trafic.

- viteza medie pe străzile aglomerate variază între 15 şi 30 km/h, iar viteza este mai mare atunci cînd fluxul de maşini pe oră este mai mare (modelul econometric).

- nu este utilizată eficient capacitatea stradală actuală, atît din cauza parcărilor neregulamentară, cît şi prin ignorarea părţii drepte a carosabilului sau a lipsei marcajelor.

- timpul pierdut la semafor constituie o treime din timpul pierdut în trafic sau 10% anual, echivalentul bugetului municipal. Pierderile cele mai mari se datorează setării nereuşite a semafoarelor, la unele din ele maşinile staţionînd în mediu peste 45 secunde fiecare.

- zilnic se pierd circa 40.000 ore în trafic doar pe străzile aglomerate.

Versiunea completă a studiului este disponibilă aici:
http://www.viitorul.org/public/1024/ro/Politici%20Publice_TraficUrban.pdf

Studiul s-a bazat pe o serie de modele econometrice care nu au fost incluse în studiu, pentru a-l face mai accesibil, dar care au stat la baza formulării concluziilor. Acum după circa un an de la lansarea studiului, care a propus şi soluţii “low cost” pentru fludizarea traficului, trebuie să menţionez cel puţin două acţiuni ale Primăriei de a îmbunătăţi traficul:

- pe str. Alecu Russo, care a făcut parte din studiu, s-a făcut marcarea porţiunii de la Ciocana astfel că în vale se circulă pe 3 benzi în loc de 2, iar în deal pe 2 benzi. Acest fapt a rezolvat problema cozilor interminabile pe partea Ciocanei, dar le-a transferat pe porţiunea str. Alecu Russo de la Rîşcani unde în continuare se circulă pe 2 benzi în fiecare sens.

- au apărut benzi dedicate transportului public “BUS”. Totuşi, eficienţa lor iarăşi este mică deoarece chiar transportul public le ocoleşte, uneori din cauza maşinilor parcate pe această bandă, alteori fără motiv. Partea bună că această soluţie vine la pachet cu extinderea numărului de benzi.

Aceste două soluţii nu au făcut parte din studiu, dar vizau 3 din cele 5 străzi cercetate (Bucureşti, Ştefan cel Mare, Alecu Russo). Menţionez că studiul a fost prezentat Comisiei pentru Energetică, Servicii tehnice, Transport şi Căi de comunicaţii de la Primăria Chişinău, dar şi Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de comunicaţii.