Casca care m-a salvat (ghid pentru ciclişti)

S-a întrebat cineva pînă acum cît de important e pentru biciclist să poarte cască? Sau cîţi dintre bicicliştii pe care-i vezi în Chişinău o poartă? Este oare ea un accesoriu necesar, util sau poate de prisos sau incomod? Nu ştiu cîţi şi-au pus asemenea întrebări existenţiale, pe mine însă EA m-a salvat în urma unui accident pe care l-am suferit ieri cu bicicleta. Nu vreau să-mi imaginez ce avea să păţesc dacă mergeam cu capul gol sau cu chipiu, cum obişnuiesc unii ciclişti, dar aşa am evitat o comoţie cerebrală, iar faţa practic nu a fost atinsă. Am doar o luxaţie la umăr care îmi va trece complet în 2 săptămîni şi cîteva zgîrîieturi minore.
Adevărul e că am purtat cască de fiecare dată cînd ieşeam cu bicicleta în ultimii doi ani şi niciodată nu mi s-a întîmplat nimic, astfel că purtarea ei devenise o obişnuinţă. După impactul de ieri, pe cască nu este nicio zgîrîetură şi nicio altă urmă a accidentului.
Îmi era foarte trist cît mergeam ieri prin Chişinău, să văd că marea majoritatea cicliştilor nu purtau cască de protecţie. Prin acest articol intenţionez să sensibilizez pe toţi cicliştii să fie mult mai prudenţi la trafic şi am elaborat şi un set de sfaturi, inspirate din propria experienţă, care ar putea fi completat şi de cititorii blogului:

1. Întotdeauna purtaţi cască cînd sunteţi pe bicicletă, chiar dacă faceţi o plimbare prin curte. Niciodată nu ştiţi cînd puteţi cădea sau vă izbi de ceva/cineva.
2. Seara şi mai ales noaptea deplasaţi-vă avînd luminile aprinse. E foarte bine să aveţi o lumiă roşie în spate, care să clipească şi o lanternă în faţă, scopul căreia este mai mult de a vă arăta gropile şi denivelările de pe străzile noastre.
3. Noaptea mergeţi cu viteză mai redusă din cauză că lanterna din faţă obicei nu are capacitatea de a vă arăta gropile atît din apropiere, cît şi cele din depărtare. Doar în cazul în care mergeţi pe o stradă luminată şi recent renovată e ok şi cu viteză mare.
4. Fiţi foarte atenţi la pietoni! Ei nu conştienizează că biciclistul se poate deplasa cu viteză şi că poate fi un pericol pentru ei. Încercaţi să încetiniţi sau să le cedaţi trecerea dacă ei s-au pornit să traverseze strada.
5. Fiţi atenţi la semnele de circulaţie (marea greşeală a mea de ieri), în special la semnul triunghi (cedează trecerea) şi pătrat galben pe fundal alb (prioriate). Aceste semne vă ajută să înţelegeţi cum trebuie să vă deplasaţi cînd nu este un semafor la intersecţie.
6. Prin oraş pot fi depăşite în mişcare următoare categorii de transport: trolebuze(dacă nu mergi la deal sau dacă ele nu se îndreaptă spre staţia terminus), microbuze (dacă sunt la început de rută), maşini cu semnul Ş (am încercat o dată, deşi efortul a fost de peste 50 km la oră pentru că şoferul a încercat să se întreacă cu mine) şi cam atît, deoarece dacă nu-s ambuteiaje, în celelalte cazuri depăşirile pot fi periculoase.
7. Deplasaţi-vă pe partea dreaptă a carosabilului. Deşi lîngă bordură drumul e mai prost, totuşi e un loc mai sigur pentru biciclişti. În caz că traficul e mic, puteţi merge pe mijlocul benzii, mai ales dacă există şi a doua bandă în acelaşi sens.
8. Evitaţi intersecţiile complicate, dacă nu sunteţi profesionist. În special cercuri sau intersecţii fără semafor cu trafic aglomerat. În aşa situaţii puteţi să găsiţi o modalitate de a vă deplasa ca şi pietonii, adică să treceţi o stradă la “zebră” sau la semaforul de pietoni, sau să vă deplasaţi pe cărarea de lîngă drum. Aşa făceam cînd mergeam spre centru dinstre Rîşcani: e mai comod de mers de cărarea vis-a-vis de Circ, decit pe la Cerc, pe linga circ, iar apoi pe sub pod.
9. În caz că mergeţi la deal, mai ales dacă el e dificil, încercaţi să mergeţi pe cărare, nu pe stradă. E mai puţin stresant şi viteza oricum e mică.
10. Un alt pericol imident pentru biciclişti sunt cîinii. Îi poţi găsi oriunde, dar mai ales prin cartiere şi pe lîngă zonele industriale. Pentru ai evita sunt două soluţii: a) a vă deplasa mai departe, dar să ţineţi cont că un maidanez mediu chişinăuian aleargă în urma bicicletei vreo 300-400 metri cu viteza de pînă la 35 km/h şi b) dacă sunteţi la deal puteţi să vă opriţi şi să-i alungaţi (o spun din proprie experienţă) sau s-o luaţi la vale ceea ce-i riscant: cîinii la vale tot aleargă repede

Dacă doriţi, puteţi să contribuiţi şi voi cu alte sfaturi, cît despre mine, am decis să pun casca în cui, iar bicicleta s-o vînd.

Vacile stahanoviste de la Donduşeni

Va-ţi întrebat vreodata cât lapte produce o vacă timp de un an? Eh, nu ştiu cum în alte ţări, dar în Republica Moldova o vacă a produs în 2008, în mediu 2743 kg! E mult sau puţin, puteţi să judecaţi şi singuri, fiind vorba de 7,5 litri pe zi. Datele sunt oferite cu amabilitate de Biroul Naţional Statistic, de unde aflăm că productivitatea vacilor a crescut cu 1% faţă de 2007.

 

Cel mai interesant e să analizăm productivitatea vacilor în aspect regional: municipiul Chişinău a produs doar 269 tone, iar o vacă a produs în mediu 2,5 tone pe an, ceea ce înseamnă că circa 108 vaci sunt în întreprinderile agricole din jurul oraşului Chişinău. Calculele asemănătoare pentru celelalte regiuni le găsiţi în tabelul alăturat. Deci, putem estima că avem de-a face cu un efectiv de circa 5883 vaci care au produs în anul 2008, peste 16 mii tone de lapte.

Deoarece datele sunt prezentate în aspect teritorial mai detaliat decît acesta, nu am ezitat să analizez ce se întîmplă la nivel de raioane, referitor la producţia de lapte. În cîteva UTA, nu există vaci în întreprinderi agricole, fiind vorba de municipiul Bălţi, raionale Soroca, Nisporeni şi Străşeni. Creşterea volumului de lapte produs faţă de 2007 a avut loc doar în 7 UTA, ceea ce a fost suficient ca să asigure o uşoară creştere per total. Cel mai mult a crescut producţia de lapte în Hînceşti – de 2,2 ori! Cei drept, doar circa 55 vaci au participat la acest “succes”. În raionul Donduşeni, producţia a crescut într-un an cu 56% şi a ajuns la 460 tone sau de 1,7 ori mai mult decît în municipiul Chişinău. Cea mai proastă situaţie se pare e în raioanele Sîngerei, Căuşeni şi Leova, unde s-a produs de 3-4 ori mai puţin lapte decît în 2007.

Dacă producţia depinde de numărul de vaci, atunci productivitatea depinde probabil de alţi factori, ca rasa şi nutriţia. Este interesant cum fermierii din Dubăsari au reuşit în 2008 să crească productivitatea vacilor cu 77%! pînă la 3 tone anual. Cel mai mult a scăzut productivitatea în Leova – aproape în jumătate.

Ca să ne dăm seama cît de pestriţă este Moldova din punct de vedere al producerii laptelui, să analizăm extremele: raionul Donduşeni, unde o vacă produce în mediu 4104 kg pe an şi raionul Leova, unde acest indicator este 675 kg. Deci, vacile din Donduşeni produc de 6,1 ori mai mult lapte în aceeaşi unitate de timp. Cu alte cuvinte, cînd o vacă din Leova produce un litru de lapte, o vacă din Donduşeni reuşeşte să producă 6,1! Iată aşa măsuri stahanoviste, nu alta

Limba de stat….

Citat din Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat şi autoreferatelor:

Tezele se scriu în limba de stat a Republicii Moldova. La o solicitare motivată, cu consimţămîntul consiliului ştiinţific al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării/senatului instituţiei de învăţămînt superior, teza poate fi scrisă în limba rusă sau engleză. În acest caz este obligatorie scrierea autoreferatului ştiinţific şi în limba română.

Găsiţi această perlă lingvistică pe pag.5 urmînd sursa: http://www.cnaa.md/normative-acts/guide_thesis/

Mai multe despre limbi: http://www.trilulilu.ro/al3cse/ff31348ee789ac (versiunea Planeta Moldova faţă de limbi)