Instrumentele BNM influenţează rata de creditare cu o întîrziere de 7-9 luni

Ratele înalte la credite reprezintă una din barierele de bază în calea dezvoltării afacerilor în Republica Moldova. Problema creditelor scumpe nu s-a rezolvat niciodată cu apariţia investitorilor străini în sistemul bancar moldovenesc, iar importanţa ei, în contextul crizei financiare mondiale este în continuă creştere. Printre cauzele ce nu permit ieftinirea creditelor, menţionate de obicei de către experţi, se enumeră nivelul înalt al inflaţiei, politica Băncii Naţionale, riscurile înalte etc.

Pentru a evidenţia care într-adevăr sunt cauzele ratelor înalte la credite şi pentru a putea face previziuni pe viitor, am hotărât să construim un model econometric. În cadrul mini-cercetării am studiat dependenţa ratei medii lunare la creditele acordate în valuta naţională faţă de rata inflaţiei (comparativ cu luna respectivă a anului precedent), rata de bază a BNM şi norma rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în MDL şi valute neconvertibile pentru perioada ianuarie 2004 – noiembrie 2008.

Norma rezervelor obligatorii şi rata de bază în raportul Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2009 sunt numite „instrumentele principale ale politicii monetare, utilizate de către Banca Naţională a Moldovei” pe parcursul anului 2008, iar rata inflaţiei de nenumărate ori a fost enumerată ca cel mai important factor ce nu permite ieftinirea creditelor în Republica Moldova. 

În urma analizei datelor a fost determinat cel mai bun model, care are forma:

CREDR = 6.13 + 0.533*DISCR(-7) + 0.550*REZR(-9)

CREDR – rata la credite

DISCR – rata de bază

REZR – norma rezervelor obligatorii

Prin urmare

  mărirea/micşorarea cu 1 p.p. a ratei de bază sau a normei rezervelor obligatorii va rezulta într-o mărire/micşorare a ratei la credite cu 0.53 şi 0.55 p.p. respectiv.

Grafic 1. Evoluţia ratei la credite, inflaţiei, principalelor instrumente ale politicii monetare BNM şi a ratei la credite ce rezultă din model.

Din acest model se poate de extras un şir de concluzii importante:

1.      Rata la credite nu depinde de inflaţie. Cât de paradoxal nu ar părea acest lucru, dar aşa este. Inflaţia înaltă nu influenţează scumpirea creditelor, aceasta având alte cauze cu mult mai semnificative.

2.      Rata la credite nu poate fi mai joasă de 6%. Ipotetic, dacă BNM scădea aproape de 0% rata de bază şi norma rezervelor obligatorii (ceea ce pare fantastic doar în Moldova: Federal Reserve Discount Rates,  Fed Reserve Requirements), rata la credite va fi nu mai mică de 6%. Valoarea minimă obţinută se explică probabil prin alţi factori.

3.      Instrumentele utilizate de către BNM în vederea gestionării lichidităţii au un lag(întîrziere) de 7-9 luni.

Iată ce scrie BNM în raportul Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2009: „Având in vedere lagul temporal de 3 – 6 luni dintre deciziile aprobate şi efectul lor asupra obiectivului fundamental…”. Conform modelului, în ceea ce priveşte efectul acestor măsuri asupra ratei la credite, rezultatul modificării ratei de bază se va simţi doar după 7 luni, iar efectul modificării normei rezervelor obligatorii se va simţi după 9 luni. Adică reducerile recente ale acestor rate vor avea efect doar la sfârşitul primăverii – începutul verii anului 2009.

Acest articol a fost scris de către echipa Analize Alternative pentru Republica Moldova. La elaborarea lui au participat Arsenie Ciobanu şi Mihai Bologan.

 

 

În Moldova e mai uşor să produci stele decît tractoare

Recent am citit un articol interesant despre uzina de tractoare, scris de Adrian Lupuşor, concluzia pricipală a căruia a fost că nu mai este posibil de reanimat această unitate industrială. Cu regret am constatat în acel moment cît de uşor noi am pierdut o serie de poziţii cheie pe care le deţineam în timpul URSS, deoarece pe lîngă uzina de tractoare, era cea de frigidere, de televizoare, se mai construia una de computere care urma să fie finisată în scurt timp. Din păcate, nu s-a reuşit păstrarea nici a potenţialului tehnic, nici uman, astfel ca printr-o restructurare şi investiţii străine să ne menţinem aceste întreprinderi.

În decembrie s-a deschis în sfîrşit o fabrică nouă. Nu e neapărat prima din Moldova, dar e deosebită prin ceea ce produce ea – stele. Proiectul organizat de Prime TV “Fabrica de staruri” este unul nou pentru ţara noastră, foarte mediatizat şi unic în felul său. Desigur a mai fost şi showul Moldstar, dar se pare că de el s-a cam uitat repede.

Dacă e să analizăm acest proiect din punctul de vedere al unei fabrici clasice, vom obţine de fapt un singur produs de bază la sfîrşitul celor 3 luni – o stea, adică o vedetă a muzicii din Moldova, care va fi ulterior promovată. Totuşi practica arată că este posibil ca în urma unui “ciclu” al fabricii, să iasă mai multe stele, ceea ce ar mări productivitatea proiectului. În acest context se poate foarte uşor stabili productivitatea foarte scăzută a proiectului dpv al unei fabrici, deoarece majoritatea concurenţilor nu vor deveni vedete, adică nu vor ajunge “produs final”.

Ei bine, dacă 1 sau 2 concurenţi din cei 18 vor deveni vedete, atunci se pune întrebarea: de ce trebuie de investit atîţi bani în singurul produs finit al fabricii? Doar cheltuielile de producere vor fi prea mari comparativ cu veniturile obţinute din activitatea vedetei, ce vor fi încasate de proiect? Iar răspunsul este cît se poate de simplu: scopul fabricii nu este însuşi produsul finit, ci activităţile auxiliare. Iar prin activităţile auxiliare vom înţelege în primul rînd publicitatea amplasată pe parcursul celor 3 luni şi activitatea de atragere a sponsorilor. O altă activitate auxiliară este televotingul, care este o sursă de venit pentru proiect, deşi mi-e greu să apreciez dacă e importantă sau nu. În alte ţări se practică pe larg şi astfel de activităţi ca editarea de pliante, CD-uri, cărţi şi chiar reviste despre proiect.

Din acest pdv, scopul fabricii nu este producerea unui număr mare de vedete, ci a unui show veritabil, ceea ce explică invitarea unor cunoscuţi interpreţi ca Dan Bălan, Pepe, Serebro, Saviceva ş.a. De asemenea, a fost invitată şi prezentatoarea showurilor Megastar şi Big Brother din România, Andreea Raicu, iar de atmosfera din sală are grijă însuşi Teodor Rădulescu. Un truc de marketing elaborat de organizatori este votarea concurenţilor prin sms doar de pe numere Moldcell(a sponsorului principal). Acest fapt va aduce mai mulţi clienţi companiei, cel puţin cu scopul de a-şi vota favoriţii, şi numărul lor va fi cu atît mai mare cu cît showul va fi mai popular. Acesta este un argument în plus pentru sponsor de a aloca bani pentru proiect.

Însuşi showul, ajuns la al doilea concert este din ce în ce mai bun, iar faptul că se produce aşa ceva în Moldova este un mare avantaj, mai ales că nu doar concurenţii au ce învăţa din această experienţă. Pot să spun că şi concurenţii au cîntat mai bine decît prima dată, astfel că efectul “lucrătorilor fabricii” se simte. Poate că la sfîrşit vom obţine mai multe unităţi de produs finit, adică stele.

Ştiu că proiectul a fost criticat destul de intens de cunoscuţii mei, astfel că vei încerca în final să evidenţiez cîteva aspecte pozitive şi negative:

Aspecte pozitive:

- Acest show trebuie privit ca atare, iar telespectatorii ar trebui să primească plăcere de la el, pentru că sunt invitaţi vedete mai importante decît la alte showuri TV din Moldova.

- Procesul de selecţie al cîştigătorului va fi transparent, iar publicul va putea urmări cu adevărat cine poate cînta şi cine nu, astfel că vom fi scutiţi de neplăcuta surpriză de a auzi de un nou artist, devenit celebru peste noapte care face playback. Tot aici mai menţionez şi principiul concurenţei, prezent în teoria economică.

- Arătarea secvenţilor din “casă” uneori educă publicul deoarece arată aspecte banale ale conveţuirii oamenilor la care mulţi nici nu se gîndesc. Bunăoară este semnificativ faptul că băiatul căsătorit a încercat un flirt cu o altă concurentă, iar acum unul din ei va fi eliminat. Este asta oare o condamnare a juriului şi a colegilor?

- În general, în Moldova lipsesc showurile TV veritabile, iar “Fabrica de staruri” ar putea fi un implus pentru industria media.

Aspecte negative:

- Showul nu este filmat într-un studio al companiei, iar decorul ar fi putut fi mai spectaculos.

- Cei care au venit să-şi susţină favoriţii, în special cei care stăteau lîngă scenă comentau destul de urît orice cuvînt spus de prezentatoare şi concurenţi, astfel că ei tot mai au mult de învăţat pe lîngă fabrică.

- Cele mai frecvente probleme au fost cele cu sunetul şi imaginea, din păcate sau fericire, al doilea show l-am privit din platou, astfel că nu ştiu cum s-a văzut la TV

- Concurenţii deşi sunt mai dezgheţaţi decît prima dată, totuşi sunt foarte scumpi la vorbă şi destul de ciudaţi. Dacă li s-ar face un chestionar pe scenă, probabil răspunsurile lor ar fi fost doar “Nu ştiu, nu ţin minte, posibil, nu contează”. Din acest pdv, ei prejudiciază imaginii showului.

Şi ca o concluzie, referindu-mă la titlul acestui articol, despre care voi mai scrie, spun că producerea unui tractor în Moldova este total nerentabil deoarece este mai ieften să-l cumperi din străinătate. Iar “construirea unei fabrici de stele” este destul de rentabil, chiar şi în condiţiile în care se va produce.. o singură stea

Cine este As-ul din maneca PLDM-ului?

Vlad Filat a afirmat în cadrul dialogului nr.3 organizat de ThinkMoldova, că pregăteşte intrarea unei personalităţi notorii în PLDM în timpul apropiat. Deoarece misterul încă planează în aer, iar suspansul a generat şi anumite presupuneri, vă propun să vă daţi cu părerea şi să comentaţi.

Există diferență între moldoveni și români?!

Astăzi a fost prezentat un nou studiu privind situația socială în Republica Moldova „Monitorul Social”, efectuat de CBS AXA, la solicitarea IDIS Viitorul. Deși studiul a conținut și o analiză a șanselor partidelor de a accede în Parlament, totuși nu acest fapt mi-a atras atenția, deoarece ultimele sondaje sunt prea diferite pentru a afirma că ele sunt și credibile. Unicul lucru pe care îl pot afirma este că marja de eroare pentru fiecare sondaj este mai mare de 3% declarate, altfel nu ar fi fost așa răspunsuri diferite.

Ceea ce m-a surprins și indignat în același timp este că în Monitorul Social, pe care îl puteți citi urmînd acest link http://www.viitorul.org/public/1647/ro/Monitorul%20Social.pdf , se face diferență între etniile de moldoveni și români. De cînd analizez diverse sondaje nu am întîlnit o asemenea diferențiere și mi se pare foarte stranie, mai ales că această diferențiere nu oferă niciun fel de teren pentru analiză. La Recensămîntul din 2004, la care am participat și eu în calitate de operator, cetățenii au putut răspunde benevol dacă se numesc moldoveni sau români, în final doar 2,1% din numărul total s-au declarat români, iar 16% au spus că vorbesc limba română, în timp ce circa 79% au spus că sunt moldoveni+români și vorbesc moldoveneasca sau româna. În acest context, consider că nu există niciun motiv pentru a diferenția aceste două grupe, deoarece acest criteriu ar fi total arbitrar.

Analizînd și rezultatele din sondaj, am fost și uimit să văd că există diferențe între răspunsurile moldovenilor și a românilor și mi-am pus întrebarea firească: ce ar însemna asta? Că preferințele „moldovenilor” sunt diferite de ale „românilor”? Că au diferite opinii, viziuni, probleme, că sunt diferiți????

Dacă nu stăm să analizăm mai în detalii această problemă, am putea ajunge la concluzia că ăsta de fapt și este mesajul studiului dat. Însă haideți să vedem cum poate fi diferențiat un moldovean de român? Sau cum poate o persoană determina dacă eu aș fi moldovean sau român? După ce criterii? După limbă? După comportament? După obiceiuri, religie…? Dacă vedem mai atent rezultatele sondajului, criteriile de diferențiere a moldovenilor de români sunt mai degrabă politice, așa ca de exemplu atașamentul față de România sau de Rusia, sau față de președintele țării ș.a. Deci criterii care nu pot diferenția două etnii, ci mai degrabă două curente de opinie.

În rezultat, diferențierea pe etnii a moldovenilor și românilor nu a adus niciun folos sondajului, deoarece nu poate fi identificat clar cine sunt români și cine sunt moldoveni, toți împreună avînd caracteristici comune și constituind un singur grup etnic. De asemenea, din cauza că la anumite întrebări au existat diferențe în cadrul răspunsurilor între „moldoveni” și „români”, nu a putut fi văzută clar care a fost răspunsul colectiv al moldovenilor+români față de alte etnii. De asemenea, aș vrea să știu care a fost ponderea „românilor” în cadrul sondajului.

Situația cu diferențierea acestor două etnii este într-atît de stupidă încît BNS a declarat după Recensămîntul din 2004 că ponderea românilor a crescut de la 0,1%(în 1989) la 2,1%(în 2004). Întrebarea care și-o adresează un om normal după ce citește asemenea știri este următoarea: dacă românii sunt o etnie separată, cum au putut ei să se înmulțească de 21 de ori în 15 ani????

Nimeni nu ştie cîţi moldoveni sunt plecaţi peste hotare

Recent am iniţiat un sondaj pentru a încerca să aflu dacă cei care navighează pe Internet cunosc care este numărul cetăţenilor din Republica Moldova care sunt la moment plecaţi peste hotare. Un exerciţiu similar îl fac de obicei şi cu studenţii mei cînd îi întreb care este populaţia Republicii Moldova. Surprinzător însă e faptul că în niciunul din cele două cazuri nu am obţinut un răspuns general acceptat, deoarece puţini studenţi ştiu care este populaţia RM, răspunsurile deobice variind între 2,5 milioane şi pînă la 4,5 milioane! În cazul cu numărul moldovenilor plecaţi peste hotare, din 23 de persoane care au votat pe pagina mea pînă în acest moment, au fost obţinute 9 răspunsuri diferite, iar variantele de răspuns sunt de la 150 mii pînă la 1,150 mii şi peste.

Referitor la sondaj, am putut observa o singură legitate clară: majoritatea răspunsurilor sunt concentrate în jurul valorii de 1000+/-50 mii şi peste acest interval. Cel mai probabil în conştiinţa naţională pînă nu demult numărul de 1 milion persoane a fost considerat acceptabil, iar în prezent începe să se creadă că acest număr ar trebui să fie peste 1 milion(?!).

Părerea mea este că este prea comod de vehiculat numărul de 1 milion de cetăţeni plecaţi în loc de a estima numărul lor real. Cea mai simplă modalitate de verifica dacă această valoare este veridică e să ne imaginăm că doar populaţia Chişinăului este de sub 700 mii (doar oraşul), iar populaţia unui raion mare este de circa 100 mii, la fel ca şi populaţia Bălţului. Deci un milion de oameni ar reprezenta, spre exemplu, populaţia întregului oraş Chişinău, a oraşului Bălţi, a raioanelor Orhei şi Hînceşti(două dintre cele mai mari). Este foarte greu de imaginat Moldova fără aceste localităţi şi regiuni, la fel precum este foarte greu să ne imaginăm că 1 milion ar fi plecaţi, în condiţiile în care populaţia totală este de doar 3,85 milioane(fără Transnistria).

Primele estimări oficiale ale numărului persoanelor plecate au fost făcute în timpul Recensămîntului Populaţiei din 2004, ca diferenţă între populaţia stabilă şi cea prezentă, estimînduse că pînă la 300 mii persoane ar fi temporar plecate. Deoarece am participat ca operator la acest Recensămînt şi am mai discutat şi cu alte persoane implicate, ştiu că cel mai probabil numărul adevărat este mai mare.

Haideţi să facem nişte calcule: în 2006, numărul persoanelor ocupate în economie a fost de 1257 mii, iar numărul şomerilor BIM era de 100 mii. De asemenea, 658 mii au fost copii de pînă la 15 ani, iar 475 mii sunt persoane cu vîrsta de peste 60 ani. Toate aceste persoane sunt foarte puţin expuse riscului de a pleca şi constituie în total 2490 mii persoane. De asemenea, mai sunt persoane cu vîrsta între 15-60 care nu lucrează, inclusiv casnice, elevi şi studenţi, care constituie încă circa o jumătate de milion.

Astfel, putem fi siguri privind faptul că în ţara noastră sunt cel puţin 3 milioane de cetăţeni, iar numărul celor plecaţi este de cel mult 400-500 mii.

Aştept părerea voastră pentru a continua discuţia…