Analiză alternativă la sondajul pre-electoral

http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8016

Am fost plăcut surpins să aflu despre un nou sondaj preelectoral care vorbeşte despre preferinţele electorale ale cetăţenilor Republicii Moldova. A fost făcut de IPP, în cadrul Barometrului de Opinie Publică şi sunt sigur că cel puţin pînă la următorul sondaj va fi unul de referinţă în discuţiile dintre cei interesaţi de politică.

Voi încerca să fac o analiză de alternativă a acestor rezultate. În primul rînd sondajul nu mi-a răspuns la o întrebare firească: care este cu adevărat raitingul Uniunii Centriste, conduse de Vasile Tarlev? Dnul Boţan a calificat-o drept una din cele 8 partide candidate la Parlament, în cadrul emisiunii În Profunzime, dar în rezultatele sondajului acest partid nici nu figurează. De asemenea, nu am găsit nici segmentul extrem de stînga sau radical al Ravnopravie şi Patria-Rodina, care are un electorat tradiţional de circa 5% şi după părerea mea ar putea intra în cursa pentru alegerile parlamentare. În aceste condiţii nu înţeleg de ce s-a preferat includerea PNL în dauna altor partide cu un raiting asemănător? Deci, rezultatele sondajului trezesc dubii privind lista de partide propuse respondenţilor pentru alegere. Sunt sigur că în 2009, cetăţeanul de rînd va fi liber să aleagă şi UCM şi PRM şi Ravnopravie şi Patria Rodina ş.a., care în sumă acumulează pînă la vreo 10% din total. Apare logic întrebarea: Aceste 10% vor fi decontate de la PCRM sau proporţional de la toate partidele?

Acum voi încerca să identific mesajele furnizate de acest sondaj:

- PCRM are 47%, deci apare într-o postură de partid în care “cei mai mulţi” au încredere. Acest lucru ar putea face ca o parte din electoratul indecis să hotărască să voteze anume cu Partidul Comuniştilor.

- AMN, PLDM şi PL sunt în postură de partide care trec în mod individual pragul electoral cu 7 pînă la 11%. Astfel, se încearcă a demonstra că aceste partide pot merge în campanie fără a fuziuna şi se încearcă crearea iluziei că toate trei vor trece fără probleme. Astfel, unii alegători deja siguri pe aceste partide ar putea “uita” să voteze, fiind prea siguri de şansa acestor partide de a trece. Acest rezultat cel mai probabil nu este unul care să constituie un imbold pentru crearea unui partid unic de dreapta.

- PD a acumulat 5,9% din “voturi”, ceea ce este un semnal foarte clar că ar avea nevoie de o alianţă cu PSD. În acelaşi timp, raitingul PSD este inferior şi îl plasează în rol de fratele mai mic într-o eventuală fuziune. Acest rezultat probabil vine să accentueaze tensiunea de pe aripa social-democrată, iar un deficit de 0,1% pînă la pragul electoral în alegerile din 2009 îi vor face pe cei din PD să regrete lipsa unei alianţe cu PSD. În acelaşi timp, PSD are nevoie de un efort foarte mare pentru a depăşi pragul electoral de unul singur.

- PPCD rămîne în afara cursei electoale cu 4,9%, deşi datorită unei ponderi mai a celor indecişi ar putea interveni schimbări.

- rolul PNL în cadrul alegerilor ca partid aparte nu este destul de clar, iar raitingul de 0,1% nu-i face faţă, indiferent de sondaj. Deoarece mai sunt trei partide de orientare liberală, există posibilităţi de a alege într-o eventuală fuziune.

În conluzie, am putea fi ademeniţi de ideea că 3 partide de dreapta vor trece singure, iar în realitate poate să fie vorba doar de două. De asemenea ne aşteaptă o luptă sau o împăcare mare între social-democraţi, deoarece altfel există riscul ca niciunul din aceste două partide(PD şi PSD) să nu intre în Parlament. Nu este clar de la cine va “lua” voturi UCM. Cel mai probabil tot pe segmentul centru-stînga, unde doar PCRM se simte confortabil.

Eu cred că raitingul real al PCRM este mai mic, deoarece cei care sunt indecişi, cel mai probabil aşteaptă careva mişcări în cadrul partidelor de dreapta şi de centru, iar cei care doresc să voteze cu PCRM reprezintă un electorat stabil.

Studiu: Industria Infrastructurii Rutiere în municipiul Chişinău

În luna iunie a acestui an am prezentat cel de-al doilea studiu de politici publice efectuat în cadrul IDIS Viitorul. Studiul viza analiza potenţialului firmelor de reparaţia şi întreţinerea străzilor din municipiul Chişinău şi finanţarea lor din bugetul municipal. Prezentarea lui a coincis cu perioada de vîrf a lucrărilor de reparaţie, astfel că toţi factorii de decizie au fost cît se poate de receptivi la rezultatele obţinute. În studiu s-a demonstrat că potenţialul tuturor firmelor de infrastructură rutieră din Chişinău de a efectua lucrări este de 850 milioane lei anual, în timp ce banii alocaţi din buget sunt de circa 45 milioane anual. De asemenea, multe firme activează în afara municipiului, iar executînd şi proiecte cîştigate de companiile străine.

Problema finanţării companiilor din Chişinău ce repară sau construiesc străzi este foarte mare deoarece la moment ele lucrează sub capacitatea lor şi practic fără venit, în special cele publice. De aceea nu se procură utilaj nou în cantităţi mari deoarece nu are sens, în condiţiile în care volumul de lucru este mic. În cazul în care ar fi suficientă finanţare pentru toate proiectele necesare dezvoltării reţelei stradale din Chişinău, atunci ar putea apărea problema insuficienţei potenţialului tehnic şi uman la aceste întreprinderi, deoarece ele sunt obişnuite să lucreze mai mult în condiţii “excepţionale”. Iar firmele ce repară străzile în Chişinău sunt două: Î.M. ExDrupo şi S.A. Edilitate, ultima fiind specializată în construcţia străzilor, dar din lipsa finanţării face şi reparaţii. Celelalte firme activează în afara municipiului sau beneficiază de comenzi private.

Studiul îl puteţi downloada de pe acest link: http://www.viitorul.org/public/1186/ro/Politici%20Publice_Industria%20infrastructurii%20rutiere.pdf

Sondaj: Credeţi că vom fi afectaţi de criza economică?

Opinia publică este în aşteptarea alegerilor parlamentare

Republica Moldova continuă să fie o ţară care nu se include în tiparurile obişnuite ale scenariilor economice sau politice care sunt cunoscute în Occident sau pe care studenţii le învaţă în cadrul cursurilor teoretice. În timp ce criza economică deja a cuprins SUA, mai multe state europene, ţine în şah Rusia, a afectat o serie de bănci din Ucraina, se profilează şi în România prin deprecierea leului românesc, în Republica Moldova nu se întîmplă nimic deosebit. Ba mai mult: indicele bursier a crescut de 2,5 ori! în ultima lună. Şi acest fapt nu se explică printr-o activitate deosebită la bursă, ci prin specificul bursei moldoveneşti care generează fluctuaţii foarte mari in cauza numărului mic de tranzacţii.

În fine, subiectele economice nu sunt pe primul plan pentru opinia publică, deoarece alegerile parlamentare sunt din ce în ce mai aproape, iar febra pre-electorală începe să se simtă. Cetăţenii sunt deja mai mult preocupaţi de partidele ce vor intra în parlament, procentajele acumulate, conflictele şi alianţele între lideri, decît de problemele cu care se confruntă Republica Moldova, aşa ca inflaţia, salariile mici, plata înaltă la întreţinere etc.

În acest context, doresc să susţin ideea analistului politic Oleg Cristal, care a lansat campania Pentru un Parlament Curat, scopul căreia este o transparenţă a procesului electoral şi a “dosarelor” persoanelor care ne vor guverna începînd cu 2009. Deoarece Republica Moldova este un stat parlamentar, tocmai deputaţii trebuie să fie principalii actori pe scena politică şi cei care să conducă statul. Iar de competenţele şi abilităţile lor depinde cum va fi guvernată ţara noastră în următorii 4 ani. De asemenea consider că în Parlamentul Republicii Moldova, la fel cum e şi în Senatul SUA, competenţa deputaţilor ar trebui să fie ireproşabilă şi fiecare din ei ar trebui să fie şi un profesionist, pe lîngă calitatea de politician. Profesionismul deputaţilor este o trăsătură importantă pentru a înţelege aspectele economice şi juridice subtile ale legilor ce sunt aprobate.

Detalii despre această campanie găsiţi pe pagina: http://oleg-cristal.blogspot.com/

Congestiunea Traficului Urban în municipiul Chişinău: un an de la prezentarea studiului

Acum un an am început colaborarea fructuasă cu IDIS Viitorul realizînd unul din cele mai interesante studii de pînă acum: evaluarea timpului pierdut de participanţii la trafic în Chişinău din cauza vitezei lente şi a staţionărilor la semafor. Dificultăţile au fost mai mult de ordin metodologic, deoarece metoda pe care am propus-o a fost una nouă, diferită de cele tradiţionale şi care chiar a generat anumite discuţii constructive printre participanţii la prezentare. Cert este că metoda s-a dovedit eficientă, atît prin costuri, cît şi prin timp şi resurse umane implicate, generînd foarte multe rezultate interesante.

Deoarece varianta finală a studiului e plasată la finele articolului, voi menţiona doar cîteva din concluziile de acum un an:

- numărul de maşini ce circulă în Chişinău deja depăşeşte de două ori capacitatea stradală stabilită şi ar putea s-o depăşească de trei ori în curînd.

- anual din cauza traficului lent se pierd 30% din bugetul municipal, bani plătiţi de participanţii la trafic.

- viteza medie pe străzile aglomerate variază între 15 şi 30 km/h, iar viteza este mai mare atunci cînd fluxul de maşini pe oră este mai mare (modelul econometric).

- nu este utilizată eficient capacitatea stradală actuală, atît din cauza parcărilor neregulamentară, cît şi prin ignorarea părţii drepte a carosabilului sau a lipsei marcajelor.

- timpul pierdut la semafor constituie o treime din timpul pierdut în trafic sau 10% anual, echivalentul bugetului municipal. Pierderile cele mai mari se datorează setării nereuşite a semafoarelor, la unele din ele maşinile staţionînd în mediu peste 45 secunde fiecare.

- zilnic se pierd circa 40.000 ore în trafic doar pe străzile aglomerate.

Versiunea completă a studiului este disponibilă aici:
http://www.viitorul.org/public/1024/ro/Politici%20Publice_TraficUrban.pdf

Studiul s-a bazat pe o serie de modele econometrice care nu au fost incluse în studiu, pentru a-l face mai accesibil, dar care au stat la baza formulării concluziilor. Acum după circa un an de la lansarea studiului, care a propus şi soluţii “low cost” pentru fludizarea traficului, trebuie să menţionez cel puţin două acţiuni ale Primăriei de a îmbunătăţi traficul:

- pe str. Alecu Russo, care a făcut parte din studiu, s-a făcut marcarea porţiunii de la Ciocana astfel că în vale se circulă pe 3 benzi în loc de 2, iar în deal pe 2 benzi. Acest fapt a rezolvat problema cozilor interminabile pe partea Ciocanei, dar le-a transferat pe porţiunea str. Alecu Russo de la Rîşcani unde în continuare se circulă pe 2 benzi în fiecare sens.

- au apărut benzi dedicate transportului public “BUS”. Totuşi, eficienţa lor iarăşi este mică deoarece chiar transportul public le ocoleşte, uneori din cauza maşinilor parcate pe această bandă, alteori fără motiv. Partea bună că această soluţie vine la pachet cu extinderea numărului de benzi.

Aceste două soluţii nu au făcut parte din studiu, dar vizau 3 din cele 5 străzi cercetate (Bucureşti, Ştefan cel Mare, Alecu Russo). Menţionez că studiul a fost prezentat Comisiei pentru Energetică, Servicii tehnice, Transport şi Căi de comunicaţii de la Primăria Chişinău, dar şi Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de comunicaţii.